Autismul (TSA), tulburarea din spectrul autist prezentă de la naștere constă dintr-un grup de tulburări neurocomportamentale genetice eterogene asociate cu tulburări de dezvoltare în abilitățile de comunicare socială și comportamente stereotipe, rigide sau repetitive pe toată durata vieții.
Autismul afectează aproximativ 2% dintre copii cu un raport de 4:1 bărbați-femei și o estimare a eredității între 70 și 90%. Etiologia TSA implică o interacțiune complexă între moștenire și factorii de mediu influențați de epigenetică. Peste 800 de gene și zeci de sindroame genetice sunt asociate cu TSA. [1]
Manifestările Patologiei
Autismul prezintă o varietate de simptome care pot diferi foarte mult de la o persoană la alta. Simptomele autismului pot fi identificate timpuriu, uneori chiar de la vârsta de 6 luni, majoritatea semnelor devenind insă evidente după vârsta de 1 an.[2]
Iată câteva simptome comune clasificate în două domenii principale.
Provocări de comunicare socială:
– dificultăți la interacțiunile sociale
– provocări în întelegerea emoțiilor
– probleme de comunicare
Comportamente restrictive sau repetitive:
– mișcări repetitive
– interese speciale
– rezistența la schimbare
– sensibilități sensoriale
– provocări motrice
Cauzele patologiei
Cauza exactă a autismului nu este complet înțeleasă, însă cercetările sugerează că o combinație de factori genetici și de mediu poate contribui la dezvoltarea tulburării.
Timpul petrecut în fața dispozitivelor electronice pot induce diferite forme de autism. Copiii care dobândesc comportamente din spectrul autist datorită utilizării excesive a ecranelor ( TV, telefon, tabletă) primesc diagnosticul formal de “autism virtual”.
Diagnosticarea patologiei
Diagnosticul autismului este stabilit de către profesioniști specializați, cum ar fi medicii pediatri, psihiatrii sau psihologii, pe baza evaluării comportamentale și a observațiilor clinice. [3]
Cercetările efectuate în domeniul TSA au încercat pe parcursul anilor să stabilească o bază etiologică pentru această tulburare, studiile sugerând până în acest moment seturi de factori cauzali precum genetici, de mediu sau neurobiologici, factori cu un rol important în manifestarea simptomelor comportamentale. Diagnosticul autismului pune provocări speciale pentru practicienii din domeniul sănătății: nu există biomarkeri utilizați în mod regulat în testele de diagnostic. Este un proces complex.[3]
Teste Clinice Specifice
Screening-ul pentru autism este o procedură complexă care necesită o informație standard și instrumente validate pentru a ajuta profesioniștii în acest proces.
Testele utilizate sunt:
– Scala de diagnosticare a sindromului Asperger (ASDS)- testează cogniția, incompatibilitatea, limbajul, comunicarea socială și abilitățile senzoriomotorii.
– Coeficientul spectrului autismului(AQ)- este utilizat la copii de 4 ani.Testează abilitățile sociale, schimbarea atenției, atenția la detalii, comunicarea și ilustrarea, și durează 20 minute.
– Lista de verificare modificată pentru autismul la copii mici(MCHAT)- include arătarea,imitarea gesturilor,urmărirea arătării, durează 5-10 minute.
– Lista de verificare a comportamentului de dezvoltare: Algoritmul de screening pentru autism (DBC-ASA)-Acest test a fost conceput pentru copiii de 4-18 LUNI ca o listă de verificare a dezvoltării raportului parental și durează 5-10 minute. [4]
Kinetoterapia în Patologie
O analiză a 15 studii care se concentrează pe măsuri de echilibru a arătat că orice tip de program de intervenție fizică este benefic pentru copii cu TSA. [5]
Copii cu tulburare din spectrul autist au, de asemenea, limitări în abilitățile motorii, coordonare, echilibrul, planificarea mișcării și controlul mișcării, precum și erorile de prelucrare informație. Li se acordă intervenție de fizioterapie cu neurosenzomotorie, masaj și exerciții fizice pentru stimularea senzorială, integrarea reflexe, relaxare, stimulare tactilă și îmbunătățirea abilităților motorii.[6]
Structura generală a calității mișcării la persoanele cu autism a inclus opt componente cheie:
- control postural redus
- tonus muscular deviant și tensiune
- procesare senzorială deviantă
- lipsa de conștientizare
- dificultăți cu limitele corpului
- coordonarea mișcărilor (inclusiv respirația)
- lipsa pregătirilor anticipative ale mișcărilor
- nevoia de gânduri cognitive pentru a controla mișcările
Înțelegerea tipurilor de mișcare și a reacțiilor emoționale în urma luptei lor cu mișcările poate facilita interacțiunea constructivă și comunicarea, care oferă implicații importante la proiectarea intervențiilor de fizioterapie.[7] Kinetoterapia trebuie să fie un ingredient important în tratamentul de recuperare terapeutică pentru copiii cu TSA întrucât ajută la dezvoltarea abilităților de viață independentă, la dezvoltarea jocului – implicit incluziunii sociale precum și la dezvoltarea atenției, funcție psihică care stă la baza tuturor achizitiilor.
Recomandări generale
A participa la programe de activitate fizică bazate pe comunitate care le vor susține abilitățile fizice și rezistența, la diverse cursuri opționale sau cluburi, de ex.: dans, înot, pictură, muzică. Nu este recomandat privitul la ecrane digitale (TV, telefon, tabletă), deoarece afectează dezvoltarea limbajului, atenția, somnul și înrăutățește simptomele.[8]
Autor:
Ferencz Andrea Naomi
Fizioterapeut
Zalău, 07.08.2024
Bibliografie:
[1] https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/36980949/
[2] Hus, Yvette, and Osnat Segal. „Challenges surrounding the diagnosis of autism in children.” Neuropsychiatric disease and treatment (2021): 3509-3529.
[3] Hayes, Jennie, et al. „Autism diagnosis as a social process.” Autism 26.2 (2022): 488-498.
[4] Fekar Gharamaleki, Fatemeh, Boshra Bahrami, and Jafar Masumi. „Autism screening tests: A narrative review.” Journal of Public Health Research 11.1 (2022): jphr-2021.
[5] „Two physiotherapy methods to improve the physical condition of children with autism spectrum disorder.” Children 11.7 (2024): 798.
[6] Agustina, Putri Satriani, Taufik Eko Susilo, and Ratna Aziami Yustisia. „Physiotherapy Intervention in Children with Autism Spectrum Disorder: Case Report.” Prosiding University Research Colloquium. 2022.
[7] Bertilsson, Ingrid, Gunvor Gard, and Catharina Sjödahl Hammarlund. „Physiotherapists’ experiences of the meaning of movement quality in autism: a descriptive phenomenological study.” Physiotherapy Theory and Practice 38.2 (2022): [8] 299-308.https://www.sfatulmedicului.ro/Autismul/exista-o-legatura-intre-privitul-la-televizor-si-autismi_16616
