Descriere patologie
Epicondilita laterală, cunoscută și sub denumirea de „cotul tenismenului” în literatura de specialitate, este o inflamație dureroasă care apare atunci când musculatura și tendoanele de la nivelul cotului sunt suprasolicitate. Afecțiunea poate fi cauzată de mișcări repetitive care implică musculatura antebrațului și este comună în diverse profesii și activități sportive.
Manifestările patologiei
Epicondilita laterală se prezintă diferit de la o persoană la alta. În stadiile incipiente, durerile sunt de obicei moderate, dar pot deveni mai intense pe parcursul câteva săptămâni sau luni. Pacienții pot confunda adesea această afecțiune cu fibromialgia. Pe măsură ce simptomele se agravează, disconfortul poate deveni suficient de sever încât să împiedice strângerea pumnului, deschiderea ușii sau ținerea unui pahar în mână. Dacă nu se aplică un tratament adecvat, durerea poate să se extindă și în alte părți ale brațului, limitând mișcările.
Principalele simptome ale epicondilitei laterale sunt:
- Durerea;
- Senzația de arsură pe exteriorul cotului;
- Imposibilitatea de a strânge pumnul;
- Afectarea brațului cel mai folosit în activitățile cotidiene.
Cauzele patologiei
Epicondilita laterală este de obicei asociată cu activități ce presupun mișcări repetitive sau solicitări intense ale musculaturii antebrațului. Profesiile precum zidarii, instalatorii, pictorii, bucătarii, și scriitorii sunt frecvent afectate, datorită naturii activităților zilnice care implică apucarea, strângerea sau rotirea unor obiecte. De asemenea, sportivii care practică badmintonul, tenisul de masă și alte sporturi ce necesită ținerea obiectelor în mână sunt predispuși la această afecțiune.
Diagnosticicarea patologiei
Diagnosticul epicondilitei laterale se stabilește printr-un consult medical de specialitate, în care medicul analizează simptomele pacientului, momentul apariției acestora, activitățile zilnice și factorii de risc profesionali sau recreaționali. Este, de asemenea, important să se ia în considerare istoricul medical al pacientului, inclusiv prezența altor afecțiuni, cum ar fi artrita reumatoidă sau probleme anterioare la nivelul cotului.
Pe lângă consultul medical, pot fi necesare și alte investigații pentru confirmarea diagnosticului, precum:
- Radiografia: Oferă informații despre deteriorarea tendoanelor și ajută la excluderea artritei la nivelul cotului.
- Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN): Este utilă dacă există suspiciunea că simptomele ar putea fi cauzate de o afecțiune cervicală.
- Electromiografia (EMG): Ajută la identificarea compresiei nervoase, care poate produce simptome similare cu cele ale epicondilitei laterale, având în vedere numeroșii nervi din zona cotului.
Testele clinice specifice
Pentru diagnosticarea epicondilitei laterale, se utilizează mai multe teste clinice care ajută la confirmarea prezenței afecțiunii și la evaluarea severității acesteia. Printre cele mai comune teste clinice se numără:
1. Testul lui Cozen:
- Descriere: Pacientul își îndoaie brațul la 90 de grade și își strânge pumnul. Medicul aplică o presiune pe partea dorsală a mâinii pacientului, în timp ce acesta încearcă să reziste.
- Scop: Testează durerea localizată la nivelul epicondilului lateral, care este caracteristică epicondilitei laterale.
2. Testul lui Mills:
- Descriere: Pacientul își extinde brațul și își flexează încheietura mâinii în jos. Medicul aplică o presiune ușoară pe partea dorsală a mâinii pacientului.
- Scop: Detectează durerea la nivelul epicondilului lateral, sugerând inflamația tendoanelor extensori.
3. Testul de Pronație (sau Testul de Flexie a Pumnului):
- Descriere: Pacientul își întinde brațul, cu palma orientată în jos. Medicul aplică presiune pe partea dorsală a mâinii, în timp ce pacientul încearcă să opună rezistență.
- Scop: Identifică durerea localizată la nivelul epicondilului lateral, indicativă pentru epicondilită laterală.
4. Testul de Flexie a Pumnului:
- Descriere: Pacientul își îndoaie brațul la 90 de grade și își întinde încheietura mâinii cu palma orientată în sus. Medicul aplică presiune pe partea dorsală a mâinii pacientului.
- Scop: Evaluează durerea în zona epicondilului lateral, confirmând posibila epicondilită laterală.
5. Testul de Extensie a Brațului:
- Descriere: Pacientul își întinde brațul complet și în același timp, își flexează încheietura mâinii. Medicul aplică o presiune ușoară asupra brațului pacientului.
- Scop: Verifică durerea resimțită la nivelul epicondilului lateral, care este simptomatică pentru epicondilita laterală.
Aceste teste clinice ajută medicul să confirme diagnosticul de epicondilită laterală, evaluând durerea și funcția articulației cotului. Este important ca aceste teste să fie interpretate de un specialist, care va lua în considerare și istoricul medical și alte investigații pentru un diagnostic complet.
Kinetoterapie în patologie
- Fizioterapie și kinetoterapie: Fiziokinetoterapia poate fi foarte eficientă în gestionarea disconfortului și recuperarea funcției brațului. Aceasta poate include:
- Masajul cu gheață pentru reducerea inflamației.
- Stretching la nivelul membrului superior afectat.
- Stimularea musculară pentru întărirea mușchilor din jurul articulației.
- Tratament cu ultrasunete pentru a îmbunătăți circulația și a accelera vindecarea.
- Terapia cu unde de șoc pentru a stimula procesul de vindecare.
- Exerciții specifice, personalizate cazului în parte.
- Purtarea de orteze pe antebraț pentru a reduce tensiunea pe tendon.
- În ajutorul kinetoterapiei poate veni și:
- Odihna – Prima măsură în tratarea epicondilitei laterale este odihna brațului afectat, evitând activitățile care provoacă durere și inflamație pentru câteva săptămâni.
- – Pentru a reduce inflamația și durerea, medicul poate recomanda: antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) precum ibuprofenul.
- Dacă durerea persistă, la recomandarea medicului, se pot administra injecții cu corticosteroizi pentru a diminua inflamația.
- Dacă kinetoterapia nu funcționează, atunci medicul curant poate apela la alte metode precum tratamentul chirurgical. Aceasta constă în:
- Excizia (îndepărtarea) țesutului lezat.
- Reatașarea țesutului sănătos rămas la os pentru a restabili funcționalitatea și a reduce durerea.
Recomandări generale
În concluzie, majoritatea cazurilor de epicondilită laterală pot fi tratate eficient prin metode nechirurgicale. Kinetoterapia este eficientă în tratamentul epicondilitei laterale („cotul tenismenului”) prin reducerea durerii și inflamației, îmbunătățirea funcției articulare și întărirea musculaturii. Prin exerciții personalizate și corectarea posturii, se previne reapariția simptomelor și se promovează o recuperare pe termen lung. Astfel, kinetoterapia oferă o soluție completă și durabilă pentru această afecțiune.
Autor:
Pop Mălina Nicole
Fizioterapeut
Zalău, 29.07.2024
Bibliografie:
- Hameed, H. (2024).Assessment of functional outcomes for lateral epicondylitis treated with PRP injections in a tertiary care centre-A descriptive study.
- Karanasios, S., Korakakis, V., Moutzouri, M., Drakonaki, E., Koci, K., Pantazopoulou, V., … & Gioftsos, G. (2022). Diagnostic accuracy of examination tests for lateral elbow tendinopathy (LET)–A systematic review. Journal of Hand Therapy, 35(4), 541-551.
- ElMeligie, M. M., Gbreel, M. I., Yehia, R. M., & Hanafy, A. F. (2023). Clinical efficacy of high-intensity laser therapy on lateral epicondylitis patients: a systematic review and meta-analysis. American Journal of Physical Medicine & Rehabilitation, 102(1), 64-70.
- Kamel, I. E. A., Ibrahim, A. M., & Razek, W. A. (2024). Evaluation of the efficiency of laser acupuncture in management of chronic lateral epicondylitis in adolescents. Journal of The Arab Society for Medical Research, 19(1), 31-36.
- Kholinne, E., Jeon, I. H., & Kwak, J. M. (2023). The Recent Surgical Treatment of Elbow Pain. The Ewha Medical Journal, 46(4).
- Ramana, K., Kamalakannan, M., & Anitha, A. (2024). Efficacy of Therapeutic Ultrasound and Therapeutic Laser Along with Myofascial Release in Reducing Pain and Improving Hand Grip for People with Lateral Epicondylitis. Indian Journal of Physiotherapy & Occupational Therapy, 18.
- Guo, J., Kholinne, E., Ben, H., Park, J., & Jeon, I. H. (2024). Arthroscopic-Assisted Lateral Ulnar Collateral Ligament Reconstruction for Posterolateral Rotatory Instability of the Elbow: A Technical Note. Arthroscopy Techniques, 103101.
- Samaras, P., Karanasios, S., Stasinopoulos, D., & Gioftsos, G. (2022). Greek physiotherapists’ contemporary knowledge and practice for lateral elbow tendinopathy: An online survey. Musculoskeletal Science and Practice, 57, 102502.
- Triyanita, M., & Hendrik, H. (2022). Combination of Tapping with Eccentric Exercise and Passive Stretching on Handgrip Ability of Elbow Tennis Patients. Health Notions, 6(6), 269-273.
- Pellegrino, R., Paolucci, T., Brindisino, F., Mondardini, P., Di Iorio, A., Moretti, A., & Iolascon, G. (2022). Effectiveness of high-intensity laser therapy plus ultrasound-guided peritendinous hyaluronic acid compared to therapeutic exercise for patients with lateral elbow tendinopathy. Journal of Clinical Medicine, 11(19), 5492.
